Gradini
Indiferent de caracterul lor, privat sau public, suprafetele verzi fac parte din modul nostru de viata, reprezinta nevoile noastre socio-economice si culturale si, nu in ultimul rand, reprezinta gradul nostru de evolutie si civilizatie.
Inca din antichitate, istoria gradinilor parcurge un lung drum si cunoaste multiple modalitati de compozitie, stiluri diverse, in concordanta cu nevoile, necesitatile omului, ca si in celelalte arte, functie de dezvoltarea social-istorica a popoarelor. De la necesitatea gradinilor care aveau functiunea de furnizare a alimentelor, pana la cele cu caracter religios, de meditatie, pe masura ce dezvoltarea conceptiilor si a tehnicilor de compozitie si amenajare a luat proportii, gradinile au devenit ornamentale si, de la caracterul privat, au trecut spre cel public.
Gradina publica este o suprafata amenajata destinata, in general, locuitorilor din zona limitrofa si are functiunea principala de recreere si odihna. Bineinteles, functie de caracterul lor, gradinile publice pot fi tematice, cu functiuni precise si, in acest caz, ea se poate adresa unui segment specific al vizitatorilor.
Gradinile private sunt cele mai sensibile spatii exterioare. Gradina privata trebuie sa fie o continuitate a spatiului interior locuibil, un dialog pozitiv intre dorintele, stilul de viata, nivelul cultural, nevoile sociale ale beneficiarului si, nu in cele din urma, un dialog intre arhitectura spatiului locuit si stilul de proiectare, amenajare a spatiului exterior in stransa concordanta cu micro sau macropeisajul din care ambele, casa si gradina, fac parte.
.jpg)
